Psihologie

Psihoterapie copii

 Psihoterapia copilului este un proces care se desfasoara in cabinetul specialistului si in afara acestuia, iar progresele inregistrate de copil, ca urmare a interventiilor psihologice, sunt influentate nu doar de calitatea relatiei dintre psihoterapeut si copil, ci si de gradul de implicare al parintilor/apartinatorilor copilului in programul de recuperare al acestuia.

Drept urmare, parintii:

– sunt informati si consiliati cu privire la psihodiagnosticul copilului si natura serviciilor psihologice, numarul necesar de sedinte si costul acestora;

– sunt implicati in rezolvarea dificultatilor cu care se confrunta propriul copil.

 Psihoterapia copilului urmareste reducerea simptomatologiei si dobandirea abilitatilor adaptative necesare pentru a face fata situatiilor problematice.

 Programul personalizat de interventie si recuperare este stabilit de catre psiholog in baza evaluarii psihologice si se realizeaza practic prin interventii specifice adaptate nevoilor speciale si particularitatilor individuale ale copilului, in scopul ameliorarii deficientelor si dezvoltarii abilitatilor psihice si a deprinderilor de viata independent, in conformitate cu varsta copilului.

 Psihoterapia copilului se realizeaza cu ajutorul unor metode, tehnici si instrumente specifice, adaptate nevoilor, varstei, particularitatilor si nivelului de dezvoltare al copilului.

Ergoterapia: care vizeaza in principal dificultatile de coordonare si este centrata pe castigarea autonomiei personale, dezvoltarea abilitatilor manuale fine si cresterea increderii in fortele proprii;

Terapia ocupationala: centrata pe dezvoltarea capacitatilor, deprinderilor de viata independenta si autonomiei personale, prin miscare si exercitii specifice astfel incat copilul sa devina capabil sa se descurce singur, fara ajutor sustinut din partea adultului;

Terapia comportamentala: ce are drept scop dezvoltarea abilitatilor si comportamentelor adecvate adaptarii copilului la solicitarile mediului familial, social, educational;

Interventia psihologica timpurie: centrata pe stimularea cognitiva, emotionala si relationala a copilului;

Terapia logopedica: centrata pe corectare deficientelor de vorbire si dezvoltarea limbajului si a comunicarii;

Terapia centrata pe dezvoltarea inteligentei emotionale, in scopul intelegerii emotiilor proprii si ale altora si dezvoltarii abilitatilor de relationare echilibrata cu ceilalti;

Terapia prin joc si joaca (ludoterapia), eficienta mai ales in ameliorarea problemelor / deficientelor psihice si dezvoltarea abilitatilor de relationare (copil-parinte; copil – alti copii de varste apropiate sau diferite; copil – frati/surori; copil-adult; etc.);

Terapii, metode si tehnici complementare, adaptate varstei, nevoilor si particularitatilor copilului:

 tehnici de stimulare, dezvoltare si disciplinare a atentiei, memoriei, motivatiei, vointei;

 tehnici expresive si creative in vederea dezvoltarii limbajului si deprinderilor de autonomie personala;

 metoda metaforelor si povestilor terapeutice;

 tehnici empatice de cunoastere si dezvoltare a capacitatilor de intelegere si exprimare a emotiilor proprii si ale celorlalti;

 jocuri de invatare a comportamentelor umane adecvate situatiilor obisnuite de viata;

 exercitii motrice;

 tehnici de relationare, cooperare si de lucru in echipa